Mi-am dorit foarte mult să ajung în acest loc minunat! Am tot văzut poze şi mi-au plăcut foarte mult şi am zis că trebuie să ajung și eu neaparat aici. Şi uite aşa am organizat un trip în Croația, iar pentru mine personal a fost obiectivul numărul unu care vroiam să-l vizitez în această țară. Într-una din zilele care am stat în Croaţia ne-am decis să mergem să vizităm acest parc. Noi am stat în Zagreb şi acest parc este situat la 127 km de capitala acestei frumoase ţări. De ce este aşa special acest parc? Este cel mai vechi parc național din Europa de Sud-Est și cel mai mare parc național din Croația. Parcul național a fost înființat în 1949 și este situat în zona muntoasă carstică din Croația centrală, aproape de granița cu Bosnia și Herțegovina. Importanta legătură rutieră nord-sud care trece prin zona parcului leagă Croația continentală de regiunea de pe coasta Adriaticii. El se întinde pe aproape 29.685 hectare, dintre care 200 ha reprezintă lacurile propriu-zise. Zona protejată se întinde pe 296,85 km². Circa 90% din această zonă face parte din cantonul Lika-Senj, restul de 10% fiind în cantonul Karlovac. În 1979, Parcul Național Lacurile Plitvice a fost adăugat în lista patrimoniului mondial UNESCO, printre primele situri naturale din această listă. Şi cu siguranţă îşi merită acest loc în partimoniul mondial, este o comoară a naturii. Prețul unui bilet ( în funcţie de perioada anului în care mergi – TICKET PRICES – 2017) pentru a putea intra în parc este de 110 kuna ( moneda croată ) -68 Ron. Intrarea se plăteşte în numerar, nu cu cardul şi parcare poţi să plăteşti şi cu cardul. Un pic ciudat, nu? Şi dacă mergi cu mașina, o poți lăsa într-una din cele 2 parcări cu plată ale parcului (una este la Intrarea 1, cealaltă la Intrarea 2), costă 7 kuna pe oră (aprox. 1 euro/oră). Odată ce ajungi acolo poți să urmezi mai multe trasee în funcție de timpul care il ai la dispoziție. Sunt 11 trasee turistice, marcate cu litere de la A la K, cu diferite grade de dificultate si durata, cel mai lung se parcurge in aproximativ 8 ore, si toate includ si traversarea lacului Kozjak, cel mai mare din parc. Dacă vrei să vezi Lacurile de Jos, mergi la Intrarea 1 (Rastovača), aici am intrat si noi, iar pentru traseul care duce spre Lacurile de Sus, mergi la Intrarea 2 (Hladovina). Parcul se deschide în fiecare zi la ora 7:00 la 19:00, încearcă să ajungi de la prima oră – eviți aglomerația și vei pleca din parc cu fotografii mai bune (fără oameni în cadru și cu o lumină perfectă), sau seara după ora 17:00, aşa cum am ajuns si eu. De fiecare dată când am văzut poze, turcoazul ireal al Lacurilor Plitvice din Croația m-a captivat și nu de puține ori mi-am zis că trebuie să fie ceva photoshop la mijloc, și că este imposibil să fie chiar aşa de frumos. Dar odată ce am ajuns acolo am inceput să văd cu ochii mei ,,irealul”. Fiecare poza pe care o pun de acum incolo nu este editată sau photoshopată. De ce are apa aşa culoare? Apa, combinată cu dioxid de carbon din sol, formează acid carbonic care dizolvă dolomitul și calcarul rocilor carstice. Apa se evaporă în lacurile expuse exteriorului sau pierd dioxidul de carbon în zonele turbulente, cauzând precipitații și apoi depuneri de calcar. Acest fenomen geologic, a cărui vechime nu depășește patru milenii, continuă astăzi și modifică permanent aspectul. El este cauza frumuseții și atracției parcului, la fel ca în parcul național Krka, notabil pentru aceleași tipuri de peisaj. Traseele amenajate care te poartă pe malurile a 16 lacuri și pe lângă 92 de cascade sunt atracție magnetică pentru mai mult de 1 milion de turiști anual. Plitvice este perla turismului croat cu siguranță. În jurul parcului există o întreagă infrastructură dedicată turismului. Hoteluri, restaurante, puncte de transport, toate gândite pentru a oferi vizitatorilor o experiență cât mai comodă și mai relaxantă atunci când vizitează Parcul Național Lacurile Plitvice. Mai spun odată, aceste poze NU au fost editate, sunt reale. Mi-a plăcut foarte mult aici şi dacă eşti iubitor de natură, este raiul pe pământ. Aceste peisaje chiar îţi taie răsuflarea. Mă bucur enorm că am ajuns şi în acest loc, pentru că am visat de ceva timp să fiu ,,aici” în mijlocul naturii în mijlocul acestei comori. Dacă nu ai fost încă, îţi recomand şi îţi garantez că nu o să regreţi nici o secundă. Această amintirie o să-mi rămână întipărită în suflet şi în memoria mea mult timp. Am fost în ,,Grădina din Eden”, un loc real pe acest pământ.